într-un balcon
cu vedere spre mare
dintr-un hotel comunist
din Costinești
în rochie de plajă
te întrebi dacă l-ai visat pentru că se gândește din când în când la tine
și el
în plan îndepărtat, femeia de serviciu pornește aspiratorul într-o cameră cu două paturi single, nefăcute
în care două muște se învârt în cercuri înguste
în jurul lustrei cu ventilator
dintr-o altă poveste cu conținut ambiguu pe care o va scrie cineva, poate
la un moment dat.
în cameră plutește un miros de cremă de corp cu protecție solară și dezinfectant
femeia de servicu sterge într-o doară praful, lasă ferestrele deschise și pleacă
muștele dispar, ori nici n-au fost acolo vreodată
în urma lor nu rămâne nimic adevărat
cum n-a rămas nimic adevărat în urma voastră
și liniște iar și moleșeala de după masa de prânz, când te întorci în cameră tiptil, cu șlapii în mână și-n picioarele goale, cu inevitabile urme albe pe pielea foarte bronzată, nisip și-n sutien și-nțepături de scoici în talpă,
șchioapeți până la duș,
îți pui prosopul și costumul de baie din care tot picură apă afară, pe sârmă, cu cârlige, la uscat
adormi obosită și goală în patul cu cearceafuri curate
…și două ore mai târziu
te trezești în sfârșit dintr-un alt vis cu el
în râsete-ascuțite de copii care nu știu să înoate
și-n tăcerile pescarilor nemișcați de dis-de-dimineață pe mici scaune pliante
printre stabilopozi
de-a lungul falezei
într-o așteptare sezonieră a ceva intangibil
cu undița-n mână
și privirea departe
și pentru că ești, te regăsești în toate:
unii n-au iubit niciodată, alții prea mult. unii încă așteaptă. alții se roagă fără să știe ce cer. unii numai privesc cerul fără să se roage și primesc din abundență. totul. alții își construiesc o poveste pe care încep să o creadă. unii n-o să mai iubească niciodată la fel. unii au seturi de valori pe care, orice-ar fi, le urmează în timp ce alții le pierd. unii pur și simplu nu pot să lupte cu atâția monștri deodată.
voi măcar ați încercat.
La cherhana se pregătesc grătarele, se curăță pește, se aprind felinare și câteva spirale fumigene
ici și colo
ca să alunge țânțarii
prosopul și costumul de baie s-au uscat de mult
se lasă o răcoare plăcută
dinspre mare, verde și tulbure la mal,
vântul adie umed și ușor sărat
geamandurile plescăie
pâlpâie lumini albe – sau doar ți se pare că vezi
vapoare în miniatură trecând
din când în când
spre portul Constanța
ca-ntr-o amintire iminentă
cu voi
clipești și dispar, ori nici n-au fost acolo vreodată
în urma lor nu rămâne nimic adevărat
cum n-a rămas nimic adevărat în urma voastră
cobori pe plajă
printre picioarele stabilopozilor undițele se întind, tensionate, în așteptare
ca la un semn
țânțarii încep să ciupească
la Cherhana, au dat-o pe vin roșu și lăutărească
apare luna
femeia de serviciu intră în cameră, dă cu aspiratorul, șterge praful, dezinfectează, schimbă așternuturile pe care le-ai lăsat pline de nisip și vise cu el
și pleacă, lăsând ferestrele deschise
mirosul de cremă de corp cu protecție solară și visele tale se estompează încet
în urma lor nu rămâne nimic adevărat
cum n-a rămas nimic adevărat în urma voastră
într-un balcon
cu vedere spre mare
dintr-un hotel comunist
din Costinești un bărbat clipește și dispare totul
dispari și tu,
ori nici n-ai existat vreodată.
Rochie no name
Costum de baie Jolidon
Green Eyed Kisses,
Error: No posts found.
Make sure this account has posts available on instagram.com.






